Multi cred ca se lauda zicand: “Iata inima mea! Vi-o dau…n-am nevoie de dansa…Mie nu mi-e frica de chinurile geloziei,mie nu-mi pasa de tremuraturile infrigurate ale iubirii! De un singur lucru ma feresc: sa nu fiu banal! As vrea sa sufar, as vrea sa scrasnesc din dinti, sa-mi smulg parul si sa adorm cu genele muiate in lacrimi! Astfel, cel putin, as sti ca traiesc, as intelege, poate, ce inseamna a iubi…Dar zilele trec, vesnic aceleasi, searbede si plictisitoare, si viata mea se scurge intocmai ca viata unei gaze netrebnice… Eu nu pot avea o iubire; eu nu pot avea decat iubiri. Iubirile acestea insa rasar repede, palpaiesc o clipa si apoi pier, dispar pentru totdeauna, parc-ar fi fost niste visuri pe care le uiti indata ce te-ai desteptat din somn…”
O, si eu credeam ca nu pot iubi, si eu imi inchipuiam ca vina nu este in mine, ci in ele, femeile care nu merita sa fie iubite!…
Astazi insa stiu si inteteleg ca iubirea este facuta pentru cei umili, ca cei mandri nu vor putea iubi niciodata… Cei mandri isi inchipuiesc ca nu au trebuinta de inima; ei nu vor decat sa cucereasca, mereu sa biruiasca; ei cred, in sfarsit, ca si in iubire succesul e tot. Dorintele lor poate se vor implini, poftele lor poate vor fi multumite, da… dar, vai, iubirea n-au s-o cunoasca niciodata.
Caci iubirea cere supunere, o supunere oarba ca si credinta. In iubire n-ai sa fii convins niciodata, n-ai sa astepti probe niciodata. Tot ce nu e supunere si devotament nu e iubire.
Trebuie sa traiesti mult, trebuie sa suferi mult, trebuie sa pricepi mult pentru ca inima ta sa fie in stare a primi iubirea.Cei ambitiosi, cei mandri, cei ovraznici si nerecunoscatori, nu pot sti ce este iubirea si, asa, cei mai multi dintre noi de-abia la varsta de cincizeci de ani incepem sa intelegm iubirea, atunci deci, cand e prea tarziu…
Eh…acu eu ii dau dreptate in mare parte 
Completat sub: Uncategorized
Chiar ca are foarte mare dreptate!
nu…iar la romana:-s…aaa visam:))